Traseul Cetății Regale a Hațegului

cet (2)

În 2014, Asociația Drag de Hațeg a marcat traseul către Cetatea Regală a Hațegului, un monument important uitat.

Proiectul a fost derulat de către Voluntarii pentru Geoparc cu finanțarea Primăriei Orașului Hațeg și în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – Universitatea din București

Traseul începe din dealul Hațegului de pe E79, de la popasul Zimbrul și este marcat și interpretat până la ruinele cetății.

Cetatea regală a Hațegului

Datează de la sfârșitul secolului XIII.

A fost o fortificație de dimensiuni reduse, fiind compusă dintr-un donjon, un zid de incintă și un șanț de apărare în formă de potcoavă, cu val de pământ, dar fără palisadă. Donjonul, care avea trei sau patru nivele, are o bază hexagonală, cu latura de 6,20-6,30 metri, și o grosime a zidului de aproximativ 3 metri. A fost construit din piatră locală, pietre și cărămizi din construcții romane antice, varul folosit a fost obținut din topirea unor bucăți de marmură, iar nisipul și pietrișul, din albia râurilor din zonă.

În interior, săpăturile arheologice parțiale, derulate între anii 1978 și 1982, au scos la iveală o cisternă din piatră cu diametrul de cinci metri, urmele carbonizate a câtorva construcții de lemn, urma unei vetre sau a unui cuptor, lângă care a fost un pavaj din piatră de râu. Materialul arheologic este reprezentat de cioburi de ceramică utilitară, numeroase oase de animale, mai ales vânat, vârfuri de săgeți, potcoave, scări de șa, cuie, lacăte.

Ridicat la cota de 490 metri, donjonul domina zona, având panoramă clară asupra pasului Merișor și a vechiului drum roman ce traversa zona. În zilele senine se putea vedea inclusiv Hunedoara. Fortificația avea rol eminamente politic și militar, având rol de supraveghere, control și semnalizare, fiind totodată simbolul puterii regale maghiare într-o zonă majoritar românească. Rolul economic s-a manifestat prin strângerea dărilor, încasarea vămilor, colectarea aurului obținut din râurile din zonă. Este posibil să fi funcționat și ca temniță pentru răzvrătiți și indezirabili. Cetatea a fost strâns legată de voievozii Transilvaniei, unii dintre aceștia având și titlul de castelani de Hațeg.

La 24 septembrie 1420, ca urmare a înfrângerii armatei voievodului transilvănean la poalele dealului de către otomani, cetatea este distrusă. Va fi refăcută după 1438, când intră în stăpânirea lui Ioan de Hunedoara și a nobililor loiali lui, din familia Cândea, familie în posesia căreia va rămâne după mijlocul secolului XV. Din secolul XVI, cetatea își pierde rolul de până atunci, fiind, se pare, abandonată, chiar dacă este în continuare menționată în diverse documente. Din acest moment a început ruinarea constantă a construcției, din cauze mai mult naturale decât umane, până în stadiul în care se află astăzi.

*Consultant istorie dr. Andrei Pogăciaș

*Sursa: dr. Adrian Andrei Rusuhttp://cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Subcetate/Subcetate.htm

Vă stăm la dispoziție pentru mai multe informații! Contactați-ne pe adresa contact@dragdehateg.org sau la tel. 0743072930

Susțineți proiectele Drag de Hațeg! Clic aici!

Traseul Cetății Regale în imagini:

Anunțuri

Un răspuns la „Traseul Cetății Regale a Hațegului

  1. Pingback: Crosul Cetății Regale a Hațegului | Drag de Hațeg·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s